Nir Eyal predă în cadrul Stanford Graduate School of Business și Hasso Plattner Institute of Design (Stanford University) și este investitor în companii precum:Eventbrite, Refresh.io (cumpărată de LinkedIn), Worklife (cumpărată de Cisco), Product Hunt și Anchor.fm.

Este o carte pe care o recomand UX Designerilor, Product Designerilor, Marketerilor, fondatorilor de StartUp-uri. Nu este doar o poveste ci un ghid despre cum să construim produse care au succes.

Face o treabă bună în explicarea modului în care companiile își cresc numărul de utilizatori prin crearea și recompensarea obiceiurilor. Aduce în discuții metodele aplicate de Facebook, Twitter, Linkedin, etc.

În principal este descris cum funcționează „Modelul Capcanei” (știu, sună aiurea în română), format din Trigger, Acțiune, Recompensă variabilă și Investiție.

1) Trigger

Există două tipuri de triggere – externe (de exemplu, un e-mail) sau interne (emoțiile, în special cele negative)

2) Acțiune

Pentru a crește șansele ca un utilizator să-ți folosească produsul, designerul trebuie să facă acțiunea cât se poate de ușoară, stimulând tot o dată motivația utilizatorului.

3) Recompensă variabilă

Programele variabile de recompensă sunt unul dintre cele mai puternice instrumente pe care companiile le folosesc pentru a conecta utilizatorii. Cercetările arată că nivelurile de dopamină crește atunci când creierul se așteaptă la o recompensă. Introducerea variabilității înmulțește efectul, creând o stare de vânătoare frenetică, activând părțile asociate cu dorințele noastre.

4) Investiție

O acțiune care îmbunătățește serviciul pentru următorul moment. Invitarea prietenilor, precizarea preferințelor, construirea de active virtuale și învățarea de a utiliza funcții noi sunt toate angajamentele care îmbunătățesc serviciul pentru utilizator. Aici incluzând și efectul IKEA (Ne prețuim eforturile în mod irațional. Practic orice lucru la care am muncit devine mai valoros pentru noi)

Aduce în discuție inclusiv dimensiunile etice din spatele manipulări, cu o secțiune din cartea intitulată „Caracterul moral al manipularii”.

Cum fiecare capitol se termină cu o secțiune intitulată „De ținut minte și de dat mai departe”, am să citez câteva rânduri:

– Obișnuințele sunt definite drept comportamente pe care le avem fără să stăm prea mult pe gânduri sau în mod inconștient;
– Convergența accesului, datelor și vitezei face lumea un loc care creează mai multe obișnuințe;
– Afacerile care creează obișnuințe în rândul clienților câștigă un avantaj competitiv semnificativ;
– Modelul Capcanei descrie o experiență menită să conecteze problema utilizatorului cu o soluție, destul de frecvent pentru a crea obișnuință;

La finalul cărții este prezentat în detaliul cum a ajuns aplicația BIBLE (yep, Dumnezeu e cu noi!) la peste 400 milioane de utilizatori în prezent.

M-au deranjat niște termeni care sunau dubios în română și care ar fi putut fără nici o problemă să rămână în engleză. În rest este o carte care merită citită 🙂